Mara Nicoara

În carnea mea toţi crinii reci mureau

Treceam luminată de pasărea singurătăţii
Cu tălpile goale pe albaştri gheţari.
În carnea mea toţi crinii reci mureau.
Eu nu ştiam că tu creşti pentru mine.
Din ape concentrice suia în trupul tău mîngîierea
Asemeni unui lotus strălucitor,
Umerii între care vii, purtînd pe ei castele din argint...
În fiecare seară îmi dau foc
În faţa cortului tău de rege.
Tu, rege palid lăcrimînd în somnul meu.
Şi lacrima e-o mare sub care stau întînsă -
Fiecare val are în vîrf un imperiu de purpură şi aur.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.