Mara Nicoara

Lan de levănţică

Sînt stinse florile deasupra noptierei albe
Stau în cearceaful somnoros ca într-un lan de
levănţică
Privesc vrăbiile ciugulind pe pervaz
grîul milei tale.
în toba pămîntului bat furtuni,
Oamenii se îmbracă în armuri de fier,
Se bat pe străzi cu morile de vînt.
Dar în întunericul fiecăruia este
o oază de fericire în care te odihneşti
înainte de a fi aruncat mai adînc.
Dă-mi, iubite, fructul gurii tale:
Zăpezile se deşiră în fluturi aurii pe cîmp.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.