Mara Nicoara

Maşina de tocat

Trecînd prin maşina de tocat, şi porcul şi mielul
tot chiftele ajung.
Noi, trecînd prin maşinăria acestei zile,
ajungem cu toţii hrană pentru macii somnului.
Din arborele vieţii, de pe covor,
mereu cade cîte o frunză,
Şi alte păsări, alte maimuţe mănîncă
portocale pe crengi.
Musca murdară se opreşte pe floarea sărutului
de pe obrazul fetei.
O turmă de măgari trece pe colină,
şi pe urmele de copită
Apar banii de aur ai păpădiilor.
Păpuşa cu ochii scoşi, pîinea strălucitoare
de mucegai, iluziile şi tinereţea,
Nimeresc toate la lada de gunoi.
Cine mă locuieşte, cine plînge, cine rîde,
cine ninge în sufletul meu?

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.