Mara Nicoara

Meditaţie

Unde sînt armatele dacilor luptînd în munţi
Au fost sorbite de un nor de aur.
De ochiul albastru al lui Zamolxis,
Sau şi acum mărşăluiesc undeva în univers,
într-o buclă a timpului,
Pe un drum plin de praf?
Unde sînt armatele române,
cele care au luptat cu turcii, cu nemţii,
Ce a rămas după ele?
A rămas sufletul patriei:
Adică ceva ce nu se vede, se simte,
Ne face să fim un popor,
Ceea ce nu se vede, o memorie colectivă,
Dragostea de patrie, transmisă din
generaţie în generaţie.
Luptătorii lui Decebal sînt îngropaţi undeva
în adîncul amintirilor mele
Atît de vii, puternici şi liberi,
Încît eu sînt cel mai viteaz soldat,
Nici un duşman să nu îndrăznească să se apropie
De patria mea!

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.