Mara Nicoara

Mormîntul

Încet, încet îmi creşte mormîntul
În acest celest cimitir care este biblioteca,
Numărul cărţilor mele creşte,
Zilele vieţii mele se duc.
Cîmpiile pustii, mirosind a cimbru sălbatec
Bătute de vînturi venite din stele.
Cum în alte părţi creşte petrolul şi cafeaua
Aici creşte grîul şi cresc suflete luminate,
Vizionari, poeţi nemuritori.
Cîmpii pustii, mirosind a cimbru sălbatec
Şi eu în mijlocul cîmpiei
Bătută de vînturi venite din stele.
Statuia albă a lui Eminescu,
Mult prea tîrziu în zeci de parcuri publice
Popas pentru păsările cerului.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.