Mara Nicoara

Ochiul

Trecem printr-o pustietate, sub tălpi
Doar nisip şi oase de animale gigantice
Soarele se rostogoleşte în stînga ca o
roată de lemn
Cad din văzduh cioburi de orologii.
Spre care ţărm salvator ne îndreptăm
Navigînd printre animale şi plante
Paletele morii de vînt sînt minutarele
rotitoare ale timpului.
Pe jos o furnică transportă un ochi de pasăre
Ochiul acela care a avut văzduhul
şi lumea întreagă în el
Ochiul acela în care pe un scăunel şedea un copil
Ochiul acela în care era un frandafir roşu.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.