Mara Nicoara

Patrie

Tu eşti în sîngele meu cum este timpul în pietre.
Desigur, primăvara pădurea îşi desface aripile şi se ridică,
Desigur, întotdeauna zăpada pe munţi
E albastră de umbra stelelor,
Desigur, de atîtea vise pornind în zbor
Oraşele sînt mai aproape de lună,
Desigur, părul fecioarei palide
E mereu tînăr în lanurile de porumb,
Dar, patria mea, pentu că tu în sîngele meu eşti,
Cum vremea este în pietre,
Primeşte în faţa porţilor tale cîntecul meu
Veşnic arzînd cu flacăra înaltă.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.