Mara Nicoara

Pruncii palizi ai ierbii

Pruncii palizi ai ierbii ridică noaptea pe scripeţi
Norii sînt aburii vorbelor spuse-ntr-o zi
Idolul de argilă roşie iese din ţărînă
În creştet cu un cuib de pui golaşi.
Aş vrea să mă legene un mărăcine
Să nu mă tem să cad în cer
Paşii cuvintelor să mă ducă
Foarte departe de mine.
Casele au ziduri transparente de sticlă
Ele stau prin grădini alături de pomi
Poate toţi trăim în cîte-o colivie
Alergată de caii pămîntului prin veşnicie.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.