Mara Nicoara

Să nu mai pleci

Flori violete şi galbene aşez pe podeaua zilei,
Dansez nebună, agrafele cad ca păstăile coapte,
Mă aplec periculos de mult peste oglinzi
Şi părul lung mă atrage în adîncul de ape.
Cai desenez şi te aştept,
Pictîndu-mi genele cu auriu,
Păsări trag cu ciocul de oră şi o dilată.
Să nu mai pleci de-acasă niciodată.
Să nu mai pleci, să nu mai pleci,
Trecînd cu pieptul printre nouri, ca printre gratii reci,
Să nu-mi rămînă ca în alte zile sufletul
Sfîşiat de patru cămile.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.