Mara Nicoara

Timpul

Nu noi trăim timpul, ci el este
bun sau rău cu noi.
Zilele cu flori şi lumină dulce
cînd casele sînt corăbii de zăpadă
şi oamenii dansează graţios un menuet
lucrurile sînt viori albastre,
duioase,
Şi poţi crede că o femeie şi un bărbat se iubesc,
îndrăzneşti să faci un copil
pentru că viitorul
acum pare o insulă fericită, plină
de toate fructele pămîntului.
Dar altă dată curg orele pe la ferestre
ca nişte broaşte monstruoase, imense,
orice atingi se preface în cioburi,
ceaşca, floarea
scaunul, iubirea,
geamul tocit de respiraţia noastră,
cerul ca un gheţuş prin care se scurg
obiectele dragi în hău.
Aştept să vină din nou pasărea galbenă a iubiri.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.