Mara Nicoara

Vrăbiile

Pe prundişul de aur
Sar vrăbiile roşii.
Număr petalele zăpezii
Dincolo de care se întinde cîmpia cu suliţi
a acestei singurătăţi,
Dincolo de care sînt stelele, ţevi din argint
uriaşe,
Prin care cineva ne absoarbe în marele nimic.
Tot ce cade în iarbă este devorat:
oraşele, cu minunatele cupole, floarea
albastră, regii şi slugile, farfuria
de porţelan, carele gloriei, iubirea,
Numai vrăbiile sînt eterne, sărind
Prin grădinile suspendate ale salcîmilor.

Copyright - 2012 Mara Nicoară. Toate drepturile rezervate.