Poezia
Poezia, cutie sacră din argint,
Sclipind în vîrful unui munte.
Spre ea îţi tîrăşti cu greu trupul
Acest tiran plin de toate poftele:
Doreşte să bea toate mările,
Să mănînce toate holdele, turme de
animale şi peşti,
Doreşte să-şi vindece melancolia cărnii
În grotele albaste ale iubirii.
Urcînd treptele miilor de cărţi
vei vedea poezia
Ea nu se aruncă mulţimii precum mărgăritarele
Ea este steaua
Nu felinarul.