Floare de mac
Cum aş putea să intru în casa nopţii singură,
Cînd fără tine ierburi îşi ascut lănciile deasupra mea
şi vîntul stîrneşte animalul de sticlă albastră
Al lacului?
Atîtea capcane sînt la tot pasul,
Aşezate de un nevăzut vînător
între cuvinte sînt prăpăstii pline de lupi
Care mă privesc cu ochi roşii.
ţine-mă strîns în braţe şi nu mă lăsa
Altfel voi înroşi ogorul veacului.
Fiecare poet e o floare de mac
Luminînd.