Între coastele mării
Între costele mării, fructul alb al lunii.
Mari caravane îmi usucă buzele de sete.
În sticla geamului au adormit păunii.
Culcată pe cîmpie privesc norii
Din iris zboară moale-o libelulă.
În evul mediu mişcă timpul
Cu trupul meu cel viu pendulă.


