Cîntec pentru ţară
Pe degetele mele păsări albe cresc
Dar toamna cu căruţa ierbii-mi încep călătoria.
La porţile de grîu veghez, rămîne
Pe umeraşe vechi, copilăria.
Chiar de voi trece peste podul lumii neştiută,
Un tînăr plop în vînt de primăvară,
Chiar de-mi va fi orbită o iesle pentru flori,
Mai dulce decît pîinea mi-e numele tău, ţară.