Oraşul meu
Agăţat pe meridiane
Oraşul meu îşi roteşte casele pe acelaşi cerc.
Vechea cetate
Îşi poartă zidurile înspre verde
Cîteodată cade o piatră ca un măr putred
Lovindu-ne cu tăcere.
În atîtea blocuri ne trăim visele orizontale
Încît pămîntul s-a curbat puţin
A zbor.
Duminecile ne îmbrăcam hainele frumoase
Şi mergem să ascultăm primăvara urcînd în pomi.
E în noi bucuria
Peştilor cucerind continentele.